Alimentația sănătoasă înseamnă mai mult decât mâncarea din farfurie, înseamnă și percepția noastră asupra mâncării: ea ne poate fi cel mai bun prieten sau cel mai mare dușman.
Obiceiurile alimentare sănătoase se învață, la fel cum au fost învățate și cele rele. Orice comportament se învață, chiar și preferințele pentru anumite gusturi sau alimente.
Educația în acest domeniu este foarte importantă.
Din momentul în care corpul se trezește acesta va avea nevoie de energie pe parcusul zilei.
Obiectivul final al fiecărei personae ar trebui să fie atingerea recomandări OMS, aceea de a avea un aport de 5 mese pe zi.
Fie că le numim 3 mese principale și 2 gustări , fie că le numim 5 mese important este a tinde spre acest obiectiv.
Hrana este combustibilul care îi dă energie organismului și care ne ține în mișcare.
A avea un program și o rutină de servire a meselor este de asemenea important în stabilirea unui obicei sănătos și în obținerea echilibrului general.
O regulă importantă în distribuția meseslor pe parcursul zilei, este ca mesele mai bogate din punct de vedere caloric să se regăsească în prima parte a zilei, la micul dejun și prânz.
În funcție de preferințe și de programul individual planificarea meselor poate fi făcută zi de zi, de azi pe mâine sau în mod ideal săptămânal.
Cele 3 mese principale ale zilei, micul dejun, pranzul și cina ar trebui să aibă distibuția cea mai semnificativă din punct de vedere al caloriilor alocate.
Este recomandat să se evite consumul unei mase copioase și a 4-5 mese mai puține.
Șase reguli simple pentru un sistem imunitar puternic, reguli de care ar fi benefic a se ține cont în viața de zi cu zi:
- Proteină de calitate
- O salată mare în fiecare zi.
- O porție de jumătate de cană de fasole/legume în supă, salată ori în alte preparate o dată pe zi.
- O porție moderată de fructe proaspete pe zi, fructe de pădure, rodii, vișine sau fructe de sezon consumate în prima parte a zilei
- Cel puțin 30 g nuci și semințe crude pe zi.
- O porție mare (dublă) de legume verzi pe zi, fie crude, fie înăbușite, fie în supe sau mâncăruri.
Ca parte a rutinei zilnice, care ajută în stabilirea unui echilibru în obiceiurile alimentare, este recomandat jurnalul alimentar.
Un jurnal alimentar este indicat a fi ținut cel puțin o săptămână, pentru a determina un cliclu din viața ta, care să cuprindă și weekendurile , cunoscute ca zile pline de tentație și abateri incorecte.
Nu există o regulă prestabilită în ceea ce privește evidența jurnalului alimentar, acesta poate fi ținut pe viață. Câteva dintre beneficiile jurnalului alimentar sunt faptul că transmițând informația pe hârtie se reduce din sentimentul de vinovăție în cazul abaterilor, se transferă încărcătura din minte pe un suport extern iar astfel se reduce semnificativ valoarea emoțională.
Acesta poate avea o formă generală, sub forma unei liste cu alimente consumate într-o zi , refăcută din memorie. Sau poate fi constituit dintr-o evidență mai amănunțită care să cuprindă orele și cantitățile de mâncare , înregistrate imediat după masă.
Jurnalul alimentar va constitui de asemenea o legătură directă între planul de alimente, modul în care arăți și felul în care te simți pe măsură ce te apropii de obiectivele propuse.
Ca parte din rutina zilnică, pentru a ajuta integrarea stabilirii celor 5 mese zilnice, mersul la cumpăraturi nu trebuie realizat niciodată pe stomacul gol.
În primă instanță acordăm atenție acestui aspect, urmat de întocmirea unei liste de cumparături cu focus specific pe grupele mari de produse de care organismul nostru are nevoie: proteine, carbohidrați și grăsimi.
Tentațiile din magazine survin ca urmare a unor obiceiuri și tipare deja instaurate în minte. Un lucru important de reținut este faptul că dulciurile și băuturile alcoolice conțin mult zahăr: un pahar de suc poate să conțină pănă la 8-9 linguri de zahăr, o prăjitură pănă la 10 lingurițe de zahăr, o bucată de tort până la 15 lingurițe de zahăr.
Consumul de zahăr scade imunitatea prin reducerea și chiar blocarea acțiunii globulelor albe care se numesc și leucocite. Astfel pe măsură ce consumul de zahăr crește capacitatea corpului de a distruge bacteriile scade. La 0 lingurițe de zahăr numărul de bacterii distruse este de 14, la un consum de 6 lingurițe de zahăr (echivalentul unui baton de ciocolată) bacteriile distruse de leucocite scade la 10 iar imunitatea scade cu 25%, la 12 lingurițe de zahăr (echivalentul unui doze de suc) bacteriile distruse de un leucocit scad la 6 iar imunitatea scade cu 60%, la 18 lingurițe de zahăr bacteriile distruse de leucocite scade la 2 iar imunitatea scade cu 82%, iar la 24 lingurițe de zahăr bacteriile distruse de leucocite scade la 1 imunitatea fiind afectată cu 92%.
